Noi, la mine la serviciu, ședem împărțiți pe departamente, după cum se și cuvine, da? Iar departamentele ăstea șed într-o clădire, împărțite pe etajele clădirei, care este împărțită și dânsa pe aceleași etaje, da’ din alt punct de vedere, că nu ne-om îngrămădi tăți într-un birou ca sarmalele publicitare, iar din restu’ să facem sală de net.
Iar departamentul meu (formal spus, căci, de fapt, eu aparțin departamentului și nu el mie) se află pe același etagiu cu departamentele DTP și PR. Nu vă fac aici organigrama, să puteți fura plăjmile, că oricum e păzit totu’ de-un serviciu de ăla ce nu ne lasă nici pe noi înșine să intrăm, dacă nu ne sucesc mâinile înainte până recunoaștem.
Departamentul meu, că tot veni vorba, este Creația (așa îi zice), iar etajul nostru e cel de vârf… înțelegeți, deci, aura divină ce i-o conferă particula “meu”, din sintagma “departamentul meu”.
Bun, și precum noi suntem lângă PR așezați, eu aud fără să poftesc tot ce vorbește PR-ul la telefon cu oricine. Nu aud ce zice oricine, dar nu contează, că aud mai mult decât destul din ce zice PR-ul către oricine. Și la CÂT zice PR-ul, când își dă drumul a zice, nici nu știu dacă cineva mai poate zice ceva pe lângă.
Și din ce zice PR-ul, mi-am dat eu seama fără drept de apel că PR-ul știe foarte clar că nu este dorit. PR-ul este perfect conștient cu sine și acest statut. De ce? În primul rând, logic, PR-ul se ocupă de probleme. Dacă nu sunt probleme, PR-ul tace. Dacă sunt probleme, cine vorbește? PR-ul. “Sinceramente”, PROBLEME, morfologic vorbind, încep cu PR. PR-ul e începutul tuturor PRoblemelor. PR-ul e prescurtarea de la PROBLEME, nu de la Public Relations. Deși problemele PR-ului nu sunt scurte deloc, iar PR-ul nu le prescurtează decât lingvistic, că de adevăratelea – le lungește.
Și de ce zic că PR-ul e conștient de asta? Pentru că toate discuțiile PR-ului încep cu “scuză-mă că te deranjez”. Piariștii n-au nici o jenă să sune fix când te deranjează. Și de aia îs și atât de siguri pe ei. Ei nu ÎNTREABĂ dacă te deranjează, ei îți SPUN că te deranjează, în caz că nu-ți revii din șocul situațiilor în care PR-ul n-are nici o greață să te deranjeze. “Scuză-mă”, de la începutul convorbirii e doar o formalitate, dar ei, în realitate, doar îți fac foarte clar că știu că te deranjează.
Doar foarte rar PR-ul te va întreba ceva care are o vagă tentă de politețe: “Poți vorbi un minut?” Greșit! Nu le pasă. Grija lor este dacă poți ASCULTA un minut, dacă ești capabil neuronal să bagi la cap ce au de gând să-ți zică într-un minut, după care să taci naibii din gură, că s-a terminat minutul, iar ei au treabă. Mai ales că tu n-ai ce vorbi, mai ales când îți vorbește PR-ul.
Faceți un test. Când vă sună un piarist, răspundeți, puneți telefonul pe masă, așteptați minutul, ridicați receptorul (veți auzi cum se face liniște pentru prima dată, din partea PR-ului), spuneți că ați înțeles. Apoi începeți să-i întrebați de sănătate. De cum merge treaba. De familie. De orice. Mult. Cu drag și vădit interes. Și numărați metodele prin care PR-ul încearcă să încheie conversația. Între cele mai populare:
“Stai, că mă sună altcineva.” – Fals! Pe piariști nu-i sună nimenea. Piariștii sună pe toată lumea.
“Mi se termină bateria” – Eronat. Piariștii vorbesc cu telefoanele la încărcat, fiindcă ei sună încontinuu. Ei nu se ridică de la birou, fiindcă în timp ce vorbesc, trimit mail-uri. Celor cu care vorbesc.
“Tre’ să plec de la birou, te sun când revin.” – MINCIUNĂ! Piariștii sunt acasă la birou, în sensul că biroul lor este acasă, iar acasă nu este. Este birou. Deci n-au un’ merge. În plus, pe piariști nu-i cheamă nimeni. În cel mai bun caz, ei se duc, dar nu de la birou, unde rămân mereu măcar cu un picior. De asemenea, PR-ul nu “revine” niciodată, nici cu informații, nici cu lămuriri, de unde și expresia lor preferată în caz de criză: “Revenim cu lămuriri când avem mai multe informații”. Citatul ăsta este un eufemism pentru Apocalipsă. Când ai închis telefonul, ai lăsat PR-ul să plece sau îl aștepți să se întoarcă, de fapt, AȘA RĂMÂNE CUM A ZIS EL! PR-ul.
Și tot din domeniul publicitar…
De ce nu se pot schimba ring-tone-urile de la reacțiile organismului uman? Gen râgâială, căscat, sughiț, strănut, pârțâială etc.? De ce? Adică în loc de “râg”, “aaaah!”, “hâc”, “hapciu!” sau “fâsss”, să fie… altceva. Un mp3? O sonerie? Că la telefoane-ți poți pune “râg”, “hâc” sau “hapciu!”, “fâsss” unde vrei, atât la mesaj cât și la apel. Invers de ce nu s-ar putea? Și să se vândă ca spațiu publicitar audio. Scurte inserturi tematice. În loc de râgâială, un brand de bere, în loc de căscat, ceva hotel… se găsesc…
– “Jeg.ro!”
– Ptiii… Tu te-ai?… Pfuuu… Deschide geamu’.
Și de ce se merge la înmormântări? Dintre toate ocaziile cretine la care nu vrei să meri, înmormântarea e și cea mai urâtă, dar și cea în care fericitul sărbătorit nu se poate supăra pe tine.
Între alte noduri căutate în papura prieteni-mii, până acum am numărat: 1 tricou pe care scrie “call me miss problem”, unde “call me”, respectiv “problem” e cu roșu, iar “miss” mare și cu argintiu, 1 tricou pe care scrie “Sweetwest tonight” (sweetwest, da, nu sweetest, nu EU am greșit) și 1 tricou pe care scrie CU SCLIPICI “Fabulous Monday”. Purtat vineri. Nu că ar fi mai puțin tâmpițel lunea. Să conchidem că e interzis de purtat, în general, haine cu zilele săptămânii imprimate pe ele, indiferent că acestea coincid cronologic. În aceeași ordine de idei, de ce nu se fac tricouri cu lunile anului?
Bun, iar Sia, înțeleapta de ea, așa precum v-am prezentat-o, trebuiește s-o păstrez, mai ales că deja m-or vânat paparazzii prin orașiu, că nu-mi poci duce viața liniștit, cu familia…
Gata, e oficial, n-o mai pot returna. Da’ e înțeleaptă și frumoasă, v-am zis, ne e de folos. Despre înțelepciune vorbim în poll-ul următor. Acesta, din poza de mai jos, este panoul de deasupra biroului meu de acasă.
[îl puteți observa în contextul camerei aici, în trecut, când era mai gol, iar full-size aici]
Întrebarea este…
Ce de pe el a deranjat-o pe fată într-atât cât să fută o criză de isterie, semnul întrebării.
Desemnați obiectul și argumentați.
Se răspunde cumințel la comentarii.
Premiul cel mic: în cazul găsirii elementului de pe panou ce a enervat don’șoara, elementul devine al dvs.
Premiul cel mare: în cazul găsirii elementului de pe panou ce a enervat don’șoara, PLUS argumentația corectă (aproximativă) a de ce a enervat-o, primiți orice obiect vă dorește suflețelul, de pe întreg cuprinsul panoului (mai puțin “hârtia va fi roz“, desigur).
Vă rog…
Da, suspans, eşti doar al şaselea ce zice… În cel mai bun caz, o să fii al şaselea care se-nşeală.
Adevarul este ca si pe mine ma enervau la inceput… Dar acum cine mai sta sa citeasca 150 de comentarii?
Avantajul celui care a nimerit articolul la doar 7 comentarii, si de atunci tot da F5 :))
Parcă văd că bagă una din top, cum că praful de pe panou sau aşa ceva, adică ceva inventat ce nu a spus nimeni.
Doar de calic, să facă la fel precum cu şurubelniţele, să se facă că plouă a pagubă.
s-o zis aia cu prafu’ de pe panou. dar da – si io creca o sa faca ceva manareala. gen o sa citeasca toate comentariile atent, o sa vada ce nu s-o zis, o sa zica stop si ala o sa fie objectul. pure genius (not).
Măi Darius, munceşti prea mult la noua postare, mai ia şi tu o pauză, mai spune şi tu care este soluţia…
Daca chestia rosie si latexoasa din dreapta e un preyervativ folosit, inseamna ca ala e obiectul. Si s-a suparat pt ca e primul prezervativ folosit de tine vreodata, la folosinta caruia nu a contribuit si ea.
Daca nu e prezervativ, atunci ma intorc la lucru cu coada intre picioare 😛
biblio. te credeam. mai istet. orice se va spune, darius o sa gaseasac un motiv sa o intoarca. el nu ar renunta pentru nimic in lume la ceva de pe acel panou. chestia cu concursul era o provocare sa se “lucre” ceva mai intens.
Am găsit un răspuns pe care nu l-a dat nimeni, golurile de aer din plută. 😀
Am văzut eu un film de groază semnat de alfred hitchcock, acolo era cu dungi.
Da măi, cum a făcut cu şurubelniţele, uitând că prin facultăţile astea mecanice se învaţă doi ani de scule şi dispozitive. 😀
darius doarme cu surubelnitele sub perna, cu lanterna sub cearsaf, cu stencilu’ la picioare samd. c’asa e el, avar. deci oricum era normal ca domnisoara cia sa se enerveze. ce, voi nu v-ati enerva cand ati dormi intr-un pat ca asta? ca de sex chiar nu poate fi vorba.
pai toatere am zis si io ca cia a futut o criza de isterie ca nu o putut darius. asa ca suntem doi care credem ca sarca cia o futut ce o putut – o criza de isterie.
pai cum se vede în poză? şi nu e nici pe panou… Aici e o chestie subtilă, microscopică.
A deranjat-o poza cu Miha Piha, poza aia mare, de langa pozele de buletin. Pentru ca: “Cine-i fufa aia mai slaba si mai faina decat mine care are cea mai mare poza la tine pe panou si pe al catelea loc e in topul tau “hot jerk off chicks”? Top 3? Bastard! Take her off! Take her off!”. Da’ toate fetele din poze sunt in top 3. Just go to the gym.
a deranjat-o prafu de pe panou. “Mai fa ma curatenie in casa asta!!!”
parerea mea e ca nu-i place napoleon dynamite…si d-aia s-a crizat; are amintiri neplacute de cand a vazut filmu’ ; nu-i place fata lui; poa’ nu-i place de el ca are ochelari; poate nu i-a placut filmu’ ; poa’nu i-a placut freza lui; poate a vrut sa revedeti fimu’si tu n-ai vrut…sau periuta aia mai din stanga…una din doua
Auzi, lasa panou’ Siei… Ma intereseaza mai mult prima parte. Din care iarasi dam dracu’ departamentu’ de PR… Esenta: esti art sau copy? Eu banuiesc ca esti art (paradoxal) si nu, nu tre’ sa-mi dai nimic daca ghicesc 😀 Eram doar curioaza.
Copy.
Pardon! 😛
Eu uit, da’ nu iert! Ia aminte!
Da’ de pardonat, pardonezi? Hai ca seamana a chat!… :))
Seamana a chat la 173 de comment-uri…
Curat murdar.
Apăi, de la vreo 120 de comentarii încoace pare, dar vă accept, că eu v-am dat pâine, să faceţi circ… 🙂 Vă rog, vă rog…
da’ vai ce pastaie geloasaaa. ntz ntz ntz. moare de oftica. 🙂
eu sper sa se intoarca la pastaie si pastaie la el. era asa depresiv simpatic darius inainte… acum e prea optimist, vesel, cu chef de viata. asta inseamna un darius ratat. terminat. imitabil.
mai toadere nu vreau sa il apar pe groza, da daca el e ratat, noi ce frasu om fi daca stam si ne pierdem timpui aici. ca doctori de ratati nu putem fi ca inca nu am auzit de asa o profesie. daca ar exista doctor de ratati, tat poporu care posteaza pe aici, in lipsa de treburi mai interesante, ar trebui sa se trateze la el.
Da’ tu nu existai pe Interjeg când eram io cu Pestelnica…
(oricum, referitor la prima parte… nu am cum să mă opun, tre’ să rezonez, da’ doar masculin, nu c-aş avea, duhamne şi duhomni, aceeaşi părere, cu tine… :P)
Vorba unui nimenea de pe Internet, aţi fi o comisie întreagă de doctori de rataţi, că de asta aş avea nevoie, special alcătuită.
trecand peste cele ~200 comentarii .. si zic: se vede adresa din Cluj. Mai e valabila ? 🙂
Darius, eu m-am prins, în sfârşit, şi nu ai cum să negi…
Pe Sia a deranjat-o încăpăţânarea asta ta care duce dincolo de orice limită. Trebuia să zici nu că că a scos asta pe panou ci pe tapet. Dar cum tapet nu aveai ai pus-o şi tu unde s-a nimerit poza.
Dacă tu îmi spui mie acum că nu a deranjat-o, isteric sau mega-isteric, încăpăţânarea ta JEGcatâr, adicălea dacă îmi spui că nu-i aşa, uite, eu nu mai pun un singur cuvânt pe această postare, aştept cuminte până soseşti cu post nou… poate ceva onomatopeeeeee, dar atât.
Prostilor, eu am castigat. Si am atata dreptate, incat am jurat ca nu am trisat.
Da, adresa mai e valabilă. Păstaie, vorbeşte frumos, că nu eşti în buda şcolii, să bagi în pizda mă-sii pe toată lumea, da?
Bibliotecare: Adică am găsit o soluţie la problema “TU”? 🙂
pai daca foto aia cu brunetica aia apetisanta este a lui pestelnica, tre’ sa recunosc ca e o bucatica pe cinste, cu m faci ma darius de ai parte de bucatele asa bune si dupa ce le hapai sa le si lasi. daca tu esi ratat io’s papa de la roma. baga mare ca astept sa chitai de ras cand o sa ne spui ca intre pr si cia se fute o criza de isterie. ce faci ma cand fatuca se isterizeza. cum rezolvezi pronlema?
pai mai ploape. acum devine ratat. ca e cu chef de viata. acum e momentul sa ne retragem. ca sa nu fim cetitori de ratati.
inainte era genial. adicatelea atunci cand era depresiv, scarbos, nemernic si alte cele. uite, acu’ io zaresc in darius chiar si mici si plapande urme de politete. ptiu drace ce-o ajuns. fata asta ne strica jegstãru’.
d’aia zic. pastaica era buna. scotea ce era mai monstruos si nenorocit la suprafata din pufosul anost de dinainte. aia il facea genial. acu’ cu fatuca asta … degeaba … ea scoate din anostul pufos doar lucruri comune, cum ar fi spalatul pe dinti. pot sa pun pariu ca, in loc sa se scarme in buric cu nonsalanta in timp ce sta pe buda cu hamburgheru’ in mana, acum fostul genial se spala pe maini, zumzaie fericit cine stie ce cantecel optimist si pe deasupra isi pune fata de masa noua !!!
nu m-ar mira sa spuna “saru’ mana maica-sii” !!! sfarsitul jegului e aproape !!! curand vom avea un aseptic.ro !!!
Ploape: Nu e aia-i Păstaie, Păstaie alta, tot pe panou, neapetisantă, motiv pentru care nici n-o observi.
Toadere: Şi aleargă, să slăbească (eu). Văleleeeu! 😛 Da’ repet, TU NU ERAI ACILEA CÂND SCRIAM SUB INFLUENŢA PĂSTĂII, de care, slavă tastelor, am scăpat, apropo de rezolvat probleme cu Jegu’.
da’ tu crezi ca nu am avut timp sa rasfoiesc prin arhiva cea veche? asepticule.
Vâjjjjjjjjjjjj, vâjjjjjjjjjj, picpic, tic-tac.
ma darius da bucatica aia bruna, ciocolatica aia are un nume, o adresa de mail? e libera? abordabila? ca ma holbez la ea de 24 de ceasuri ca bou la poarta noua.
toadere tu nu ai fost traznit de fulgerul amorului niciodat? nu stii teoria ca iubirea tampeste, sau aialalta teorie – iubirea scoate ce-i mai bun din om. eu sunt pentru varianta cu tampirea. iti spun io, verificat pe propria piele. slabit 6 kile, cheltuit rezerve finaciare, uitat amici…macar darius nu a uitat de blog. se straduieste saracutu. io asm rabdare sa-i treaca.
Postcard-ul acela de jos de tot, cu emoticonul zambaretz. Cu I 🙂 <3 you? Ar fi o maxima dezamagire sa fie asta. S-a mai zis?
Sau chestia aia gri din dreapta, pe care scrie ‘Fresh Food’ si since 1999? Care poate fi un plic de cd-uri…..sau NU [prea mic], o eticheta, ceva.
Zi-ne pana la urma ca e treaba aia de atarnat la telefon, cu bilutzele alea albastre cu alb.
This isn’t funny anymore. 🙁 Pe mine m-ar fi scos din minti jegul, adica praful…pe care l-am zis si nu-i bun. Si apoi ….
Na, gata. E biletelul pe care e scris fortune-ul din “The Merchant of Venice”. Ca ai pastrat biletelul, asta insemnand ca erai multumit…cu cineva.
A apărut post nou şi soluţie ioc?
Că nu ştii tu să beleşti ochii…
Deci nu stiu daca mai e valabil concursul, carevasazica, dar am sesizat ceva si doresc sa intreb, in speranta netarmurita ca mi se va raspunde: in stanga sus e o factura din 2005, sa inteleg ca aia e ultima oara cand ti-ai mai facut datoria de cetatean al acestui stat? Si, extrapoland, putem afirma ca domnisoara a ramas socata de acest munte de iresponsabilitate care i se autointituleaza prieten?
Târziooor…
Nu vrei sa vii sa lucrezi la noi? Si noi avem DTP si PR tot in Creatie. Cand am citit initial imi venea sa ma uit dupa tine pe la birourile lu colegii din open speisul asta 🙂
Nu, căci nu-mi oferi nimic nou! Tentează-mă. Fără că sex!
great publish, very informative. I ponder why the other specialists of this sector don’t understand this. You should proceed your writing. I am sure, you’ve a huge readers’ base already!