Și ce are dacă marijuana îi ilegală?

Acuma, serios. Ce-are să fie ilegală? Las’ fie ilegală.

Ulterior:

Amicalii de la Antena3, mai cu precădere cei din departamentu’ creație spoturi/imagine/identitate/media/făcut bloguri/iusti, fac frumos din nou, c-o împrumutare online de tip oricum îi de pă net. După ispravele flagrante din filmulețele de anul trecut, iacă, au găsit pe la Planeta Moldova niște melodie și și-au zis că bine, îi bună. Așa c-au pus-o păstă spotul lor nou. Și tăcem mâlc.

Ca norocu’, aici pe “Internet”, se transmite informața, da’ se și dă exemplul cel bun. Nu c-o să-l ia presa tradițională vreodată. Mai bine se tăt cacă pe ei. Da’ zic:

Darius: Ai văzut spotul de la Antena3 cu melodia voastră? Cu “Di tăti”. Adică ești conștient că există.
Florin Braghiș (Planeta Moldova): nu stiu de spot
la ce e reclama ?
Darius: Deci v-au ciordales melodia “Di tăte” și o folosesc într-un spot. Așa. Că-i de pă net, mă-nțelegi.
Florin: da, e ok, oricum nu sunt acolo
Florin: si nu mi se umple sufletul cu venin
Darius:  Dar nu te deranjează, zici.
Florin: nu tare
Florin: eu sunt, mai nou, cu filosofie open source

***

Oamenii sunt, cu intenție și aproape ambiție, de un penibil stânjenitor. (Nu, nu e pleonasm, am căutat în dicționar; dar ar trebuie să fie, aveți dreptate). Și parcă se îndeamnă și încurajează între ei să fie cu atât mai jenanți. E adevărat, doar mai de curând le-a venit ideea și au început să aibă posibilitatea să se filmeze și să dea mai departe penibilul, odată ce l-au imortalizat. Însă impulsul este ancestral.

Între acești oameni este o continuă competiție – așa trăiesc ei – prin care să stabilească foarte clar o ierarhie bine deliminată a celor care reușesc să fie cei mai penibili. Iar câștigătorul dintre cei din top este stimat și adulat de ceilalți, care îl elogiază și invidează, într-o ceremonie adusă ca odă penibilului. Îl aplaudă și-l felicită și li se pare că “ce tare îi, ai văzut?”

Ei au femei, penibilii, femei care caută penibilul dintr-înșii, pentru că le validează într-o similară ierarhie, fiind purtată o bătălie aprigă pentru penibil, în general, și pentru cel mai penibil, în particular. Deoarece dacă îți cauți penibilul, atunci îl vrei pe care-i mai penibil pe care-l poți găsi. Și împreună ei fac copii, pe care-i cresc să fie penibili și-i îndrumă spre calea penibilului.

***

Tăte grasele! Ce pula mea?! (Asta era o observație generică, n-are legătură cu tot discursul.)

***

Bun. Altceva cu care m-am confruntat eu în ultima vreme îi că avioanele aterizează pentru orice căcat. Dincolo de caracteristica mai de ansamblu  de a ateriza oricum, ca să-și înfăptuiască menirea de a fi avioane. Urmăream la televizorul online că nu-știu-ce airbus a aterizat DE URGENȚĂ, fiindcă i se fisurase unul din cele 7 (ȘAPTE!) straturi de la unul dintre geamurile cabinei. Mno, io când am venit la Cluj de la Zalău, intrând cam pân Kisbács, am văzut unul într-o Ladă, zâmbind, tătătăt cioburi din cap până în poală, la volan; tocmai i se spărsese fereastra auto în meclă. Da’ se oprise pentru investigații? Nu! Avea treabă poate la țară, poate la grădină. O tras pe dreapta pentru a verifica dacă pasagerii sunt în siguranță și dacă va trebui să îi ducă o altă Ladă la destinația lor finală, Tenerife?

Un alt avion a aterizat, evident – tot DE URGENȚĂ, la Newark, fiindcă îi murise pilotu’. E! Acceptabil. De data asta, da. Mai greu fără pilot, îhî. L-au aterizat copiloții. Însă au aterizat unde trebuia să le și fie destinația și le-a și fost! Veneau de la Bruxelles și mergeau la Newmark, unde au și ajuns “în siguranță”. Deci unde-i urgența? Au sosit, în pas tango, unde vroiau. Dacă reușesc să ajungă copiloții mai repede, după ce le-a și murit pilotul-șef în brațe, de ce se mai poată pilot? Dacă aterizau la… nu știu, că n-aveau unde de fapt… în APĂ, să zicem, ca să ia pilot, atunci da, era de urgență. Da’ așa, ce? Care-i graba? Plus… acel “în siguranță”. FALS! Poate au aterizat în mare pericol, cu co-piloții la manșă, care-s obișnuiți doar cu co-manșa, de unde și știrea! Altfel?

Iar băieții sunt bădărani, fiindcă li se pare că e o metodă eficientă în a reuși să le fută pe fete. Ca să știți. Pe când fetele sunt inhibate, fiindcă li se pare că e o metodă eficientă în a reuși să le fută băieții. Hmm!

***

[köszönöm, Szabi]

***

Continuu titlul cu o serie de alte nelămuriri. De ce există pentru cuvântul “ascuns” sinonimul “abscons”? E ca-cum-virgulă ai trișa la vocabular, într-o competiție de grosime a vocabularelor. Pe lângă că e același cuvânt e și… APROAPE ACELAȘI CUVÂNT!

De ce trebuie ca înmormântările să fie frumoase? De ce? Nu reușesc să pricep. Adică sunt urâte, oricum, că-s înmormântări. Așa că de ce se mai încearcă? De ce există o coroană mai frumoasă decât altă coroană, iar pe cale de consecință, e mai scumpă? Să fie toate urâte și gratis, că oricum le arunci, ca pe mort. Care-i sensul să iasă colacul bun, în opoziție cu a ieși-n pizda mă-sii, cum a ieși? De îmbrăcat ar trebui să vii cum ești îmbrăcat în ziua aia, dacă vii. Oricum nu vrei să stai prea mult. Nu prea îi contextul în care să te dai la cineva. Și nici n-ar trebui, de fapt, să trebuiască să vii. Vine cine vrea, mai bine nimeni – asta să fie regula. Iar cine se chinuie pe masa de după, îi prost. Lasă niște fursecuri mai vechi, lasă ceva foietaj de ăla, ce se poate mânca numa’ cu iaurt. Și n-aduce iaurt. Și gata.  N-are sens să faci cheltuială degeaba, că tot e contextul ăla de petrecere forțată, cine-o să se distreze, sincer, până la urmă? Și, la sfârșit, ce vrei – să se fi simțit lumea bine?

***

… întrebă cineva, nu neapărat fără fundament.

***

De asemenea: de ce pun oamenii pariuri cu ei înșiși?… Îi ca și cum nu ai face nimica. Îi exact același lucru. Iar cititorul Vasile Manu și-a ieșit din atribuții și a-ndrăznit de-a scris un îndreptar de lecturare a Jegului. Poate ajută.

***

Disclaimer.

[mulumiri extinse și lui Marian Hurducaș, care să le transmită iubitului său, Oliver, O-ceva…, pentru ultimele poze]

***

Iar acum, fiindcă nu mai rezist: cea mai savuroasă (din clasa imbecilității) discuție care mi-a fost dat s-o port în istoria mea recentă și, în același timp, al doilea cel mai bun lucru care mi s-a întâmplat anul ăsta, la nivelul de mulțumire de sine.

Raluca: buna 😛
Darius: Așa.
Raluca: intrebare! 😀
Darius: Așa.
Raluca: ai
Raluca: cea mai vaga idee
Raluca: despre cum as putea sa pun o pza in photobuchet?
Raluca: sau ceva de genu’?
Darius: Păi, este un serviciu de uploadat poze, nu?
Raluca: aaa…da? /:)
Darius: Mna. Mi se par o întrebare prea stupidă ca să investesc timp în a o răspunde.
Raluca: dC?
Darius: Și e prima dată când apuc s-o zic. E un motiv de sărbătoare.
Raluca: deci stii?
Darius: Ai reușit să încadrezi și a doua, respectiv a treia întrebare tot acolo: prea stupid să răspund.
Raluca: da
Raluca: merci
Darius: Dar, ca să te lămuresc: n-am uploadat niciodată poze pe photobucket. Dar prin simplul fapt că știu că e un serviciu, înseamnă că e unul popular. Dacă e popular, sunt convins că au făcut îndeajuns de simplu pentru oricine (ca să nu zic toți proștii) să uploadeze o poză.
Raluca: 😐
Raluca: imi spui si mie te rog? :))
Darius: Dacă vrei, pot căuta o poză idioată uploadată, care cu siguranță că e uploadată de o persoană idioată. Ca să-mi demonstrez raționamentul că până și un idiot a reușit. Dacă tu, uitându-te la poza aia, accepți că ești mai idioată chiar și ca ăla care inițial a vrut s-o uploadeze și ulterior a și izbutit, atunci îți arăt.
Raluca: bine :-L
Raluca: accept
Raluca: fara sa o mai vad
Darius: Fie.
Raluca: doar arata-mi
Darius: Site-ul îl știi sau trebuie să ți-l arăt și pe el?
Raluca: photobucket.com
Raluca: nU?
Darius: Corect. Am crezut că trebuie să trecem și prin Google, cu ocazia asta. Ai intrat pe photobucket.com?
Raluca: daaa
Darius: Dintre toate butoanele frumoase și colorate, care îți iese cel mai mult în evidență? Zi la întâmplare, fiindcă subconștientul tău e probabil mai inteligent decât tine. Și el știe deja.
Raluca: join now
Darius: Bravo! Dă click pe el, ce zice?
Raluca: sign up. it’s free
Darius: Exaaact. Ca pentru prostime. Deci apasă-l. Știi unde ți-i mouse-ul, da?
Raluca: da :-L
Raluca: pai si
Raluca: ce fac?
Darius: După ce ai dat click? Te uiți acolo. Ce-ți apare?
Raluca: username si password
Raluca: aa
Raluca: stai
Darius: Sigur nu vrei s-o ducem până la capăt?
Raluca: staaai
Darius: Ah, e prea greu. Am înțeles. Începe cu username.
Raluca: in afara
Raluca: de faptul
Raluca: k niciun
Raluca: username
Raluca: nu e bun…?
Darius: Nu, Raluca Morel, nu toate userele din lume sunt greșite. Unele sunt corecte. Doar că înainte trebuie să le faci.
Raluca: gata!@
Raluca: 😀
Raluca: waw
Raluca: stai
Raluca: :”>
Darius: Stau, dragă.
Raluca: postal code?
Darius: Da. Postal code.
Darius: (Aș fi curios câte userename-uri și de la ce conturi ai introdus. Dar lăsăm asta pe o discuție viitoare, că poate te-ai reseta. Deși aș vrea să printez conversația, să i-o dau curs lu’ maică-mea.)
Raluca: nu
Raluca: !
Raluca: nuuu
Raluca: nu o printezi
Raluca: de ce ai face asta? :-L
Darius: Bine. O păstrez digital. Aș irosi hârtie, pe lângă timp. E drept. Ai scris codul poștal?
Raluca: da
Darius: Super!
Raluca: =))
Raluca: n-am java
Raluca: misto! :-L
Darius: Complicat fără Javă. Îți tre’ Javă. Toți proștii au Javă. Tu de ce n-ai avea? Din nici un motiv. Întrunești criteriile.
Raluca: pentru ca al meu calculator e de rahat
Raluca: ? 😐
Darius: Printre altele.
Raluca: deeeci
Darius: Mai important altele.
Raluca: n-ai putea sa le pui tu? ;;)
Darius: Da’ știi ce poate face calculatorul, așa de rahat cum îi el?
Raluca: nu
Raluca: ce?
Darius: Să aibă Java.
Raluca: :))
Darius: Da’ știi ce nu poți tu, așa de căcat cum e el?
Raluca: sa ma prind cum merge?
Darius: Nu. Să-i dai Java. Că de mers, nu merge. Stă acolo. Da’ dacă ar merge, n-aș avea pretenția să te prinzi cum.
Raluca: am gasit
Raluca: am pus poza
Darius: Deci ai izbândit?
Raluca: da
Raluca: intr-un final
Darius: Sigur nu îți caut o poză idioată a vreunui idiot, care a reușit singur, mai repede decât tine, măcar ca element comparativ?
Raluca: nu
Darius: Bine.
Raluca: poate nu-i mai arati conversatia lu’ maica-ta
Darius: Nu i-o arăt intenționat. Da’ o s-o vadă pe Jeg, cel mai posibil, că citește.
Raluca: nuȘ+s
Raluca: de ce i-ai arata-o?
Darius: Ca să râdă.
Raluca: nu pe jeg
Darius: Dar unde?
Raluca: nuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuu
Raluca: mai bine dai-o prin mail
Raluca: nu pe jeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeg
Darius: Dar maică-mea nu știe decât de curând să-și verifice mail-ul. Pe Jeg e e mai demult. Nu pot să risc. Plus că, pe mail, cum or s-o vadă ceilalți?
Raluca: hai maaa
Darius: Nu vin, dragă!
Raluca: te rog
Darius: Te rog eu să nu mă chemi!
Raluca: n-o pune pe jeg
Darius: Ba o pun.
Raluca: de ce ai face asta?
Raluca: nu-mi spune ca tu stii absolut
Raluca: toate chestiile
Darius: Ba da. Eu știu tot ce există.
Raluca: nu cred!
Darius: Întreabă-mă.
Raluca: >:P n-am de ce
Raluca: :-?? nu stii si gata
Darius: Ba da, știu.
Raluca: siiigur ca da
Darius: Serios.
Raluca: nu cred [-)
Darius: Păi, mă-ntrebi și te convingi.
Raluca: bine
Raluca: din ce vrei sa te-ntreb?
Darius: Din tot.
Raluca: cum se spune in franceza “pisica”?
Darius: Chat.
Darius: N-ai nimic mai complicat?
Raluca: ba da
Darius: Așa.
Raluca: sa ma gandesc
Darius: Aștept.
Raluca: staaaai
Darius: Stau.
Raluca: ce fel de actiune exprima present tense continous?
Darius: O acțiune în desfășurare. “I am mocking you.”
Raluca: nu stii chiar tot
Darius: Ba da, îți spun că știu TOT ce se află.
Raluca: pe google suntem toti in stare sa cautam
Darius: Păi, suntem. Mai puțin tu.
http://www.google.com/search?q=how+do+I+upload+a+picture+on+photobucket%3F&ie=utf-8&oe=utf-8&aq=t&rls=org.mozilla:en-US:official&client=firefox-a
Raluca: ahh…masa gata
Raluca: vorbim in 15 min
Raluca: ok?
Darius: Sigur. Să te mai gândești la întrebări.

Raluca: cum spuneam…
Darius: Te-ai mai gândit?
Raluca: la ce?
Raluca: a
Raluca: da
Raluca: cine se numeste “constructie incidenta”?
Raluca: ai 20 secunde
Darius: Ah, simplu, îmi fac licența din asta.
Darius: Dar corect e “CE” se numește construcție incidentală.
Darius: Nu?
Raluca: nu
Raluca: nu neaparat
Darius: Și înseamnă când cineva nu dorește să construiască ceva, dar construiește din greșeală.
Raluca: =))
Raluca: serios
Darius: Da. Dintr-un punct de vedere, da.
Darius: Da.
Darius: Mai întreabă-mă.
Raluca: ce sunt cotiledoanele? 20, 19, 18, 17, 16…
Darius: Un grup de monocotiledonate.
Raluca: 2
Raluca: 1
Raluca: nu
Darius: Cum nu?
Raluca: nu stii tot
Raluca: unde sunt cotiledoanele?
Darius: În embrioni.
Darius: Evident.
Raluca: nu
Raluca: sau\
Raluca: da-mi un exemplu concret
Darius: În plante. Mai ales la alea cu semințe. Au funcție hrănitoare.
Raluca: exemplu concret!
Darius: Cotiledoanele Viorica și Mariana, din floare de măr, înainte să se facă merele.
Raluca: nu
Darius: Cum?
Raluca: ma iei peste picior?
Darius: NU!
Darius: Acolo locuiesc cotiledoanele. În embrioni.
Darius: E adevărat sau nu?
Raluca: nu
Raluca: da-mi un exemplu
Raluca: o planta
Darius: Mărul, fă!
Darius: Este o plantă!
Darius: COPACUL MĂR!
Raluca: fa?
Darius: Crezi că merele se nasc la Auchan?
Raluca: nu
Raluca: logic
Raluca: eu as
Raluca: fi dat alt exemplu
Raluca: mult mai logicl-(
Darius: Aia ești tu. Al meu ce-are? E corect. Următoarea întrebare. N-am epuizat încă nici jumătate din tot.
Raluca: cel mai mare muschi al corpului
Raluca: 10 secunde
Raluca: fara google
Darius: Stai, că eram în altă fereastră: penisul.
Raluca: nu
Darius: Păi, despre corpul meu vorbim, nu?
Raluca: in general
Darius: Ah, în general e gluteus maximus.
Darius: Din fese.
Raluca: nu
Darius: Ba da.
Raluca: deci
Raluca: inca mai ai de gand sa ma pui pe jeg?
Darius: Da.
Raluca: dc?
Darius: Pentru motivele pe care ți le-am exprimat și anterior.
Darius: Deci gluteus maximus e cel mai mare sau nu?
Raluca: eu stiu
Raluca: din clasa
Raluca: a6a
Raluca: ca e
Raluca: sternocliedomastoidian
Raluca: acu’ n-am mai cautat
Raluca: da’ asta cred ca e
Darius: Ăla e cel mai… LUNG. Lexical vorbind.
Darius: Când joci spânzurătoare.
Raluca: /:)
Darius: Dar cel mai mare e gluteus maximus. Ai încredere-n mine.
Darius: Deci e sau nu e cel mai mare?
Raluca: sigur ca da
Raluca: cum spui tu
Darius: Mna.
Raluca: daca ma pui pe jeg, ei festelit-o cu mine
Darius: Aolo. Nu! Încearcă să înțelegi. Pa.
Raluca: bineee

Raluca: stai!
Raluca: in ce zi o sa mai pui pe jeg?
Darius: Azi.
Raluca: abia astept!
Darius: Să-ți caut psihologia inversă pe Google sau te descurci?
Raluca: serios
Raluca: cat de proasta ma crezi?
Darius: Foarte.

***

Ulterior: De mers, nu mă duc, deoarece în acel anume week-end cel mai probabil o să mă îndeletnicesc cu fușărirea lucrării de licență în ultima clipă; însă, în perspectiva frumoaselor tururi ce le făcea Blogoreea de altădat’, Bobby “Bloggy” Voicu întreprinde Blogtrip cu workshop și tot tacâmu’, la Oradea, în 27 iunie, anul în desfășurare, adică celălalt week-end, nu ăsta. Se duc diverși bloggeri care vorbesc pe gură și vă puteți înscrie aici.