Vă amintiți, probabil, cu dulceagă nostalgie, cum v-am povestit despre babele care au un ABC (pentru bucureșteni, boltă sau băcănie) la poalele facultății cu program normal din vecinătatea Vitrina.
Babe de diverse etnii, variind larg de la română la maghiară și înapoi, care jupoaie cu lăcomie drăcească de pe bieții studenți și trecători, la orice ar procura, cu câte 1 sau 2 lei în plus față de orice altă prăvălie zdravănă la cap din registrul comerțului.
Precum duc o viață debordând de neprevăzut, am reușit să dau peste o întreprindere și mai hulpavă decât aceasta, dacă mai era posibil, iar dacă nu – au reușit să fie. Sfidarea cea supremă s-a deschis hăpt gard în gard cu cea etalată mai sus. Vă dați așadar seama ce orgolii mercantile bulbucesc: este vorba despre o – ce altceva? – șaormerie.
Deținută de nimic mai puțin decât doi greci. Sau turci. Ceva. Când am intrat o dată la babe cu o șaorma cumpărată de la ei, erau să facă atac cerebral colectiv. “DE UNDE ai ALTĂ mâncare? Dar cât o costat? CUM!”
Însă revenind la hapsânii cei proaspeți. Le strică gheșeftul la veterane. Într-un monopol care părea de neștirbit, au venit ăștia cu două angajate probabil pe resturi, două fătuci disperate, care amestecă-n maioneză niște usturoi încolțit, ambele pe-aceeași tură, fără să le schimbe nimeni, de dimineață până seara și duminica inclusiv.
Administratorii cei doi stau fără pauză, ba unul, ba celălalt, cocoțați pe-un scaun înalt și festiv, la casa de marcat, temându-se probabil de tâlharele ălea evidente, care nu merită scăpate nici măcar pentru o clipită din sub niște ochi ageri și vigilenți, ce să mai vorbim despre acces la bani și la server. Când primul supraveghează cu mâna lui încasările, pesemne al doilea păzește hârtia igienică de la budă, unde oricum n-au acces clienții.
Am început la un moment dat să merg tot mai des pe la ei, fiindcă am insistat eu de la început, pentru mândria proprie, să găsesc un mecanism infailibil de a-i distruge spiritual. Ceea ce am și izbândit și vă voi relata în consecință.
Dar întâi, despre context: ahtiații ăștia ce vând moarte “cu de toate” au niște algoritmi prin care îți adaugă recomandări la orice simplitate vrei să comanzi. Dacă iei ceva la lipie, au adusă la fața locului o cisternuță care amestecă niște “suc de iaurt” îndoit cu apă de la robinet și ceva zamă de portocale concentrat diluată bine.
În caz că ți-e poftă de ceva mai sățios, aruncă cu fante și colăuri în tine, mai mari, mai mari, să îți curgă fluent pe gâtlej în jos, să mai vrei. Însă când îi de pus ingrediente în mâncare, parcă-parcă le omori câte-o virgină, cu fiecare boabă de porumb în plus, asta când nu le strică cineva ziua și le rade tot de prin ulcelele ălea, că vrea să abunde mâncarea de otravă. Tare le mai plac pretențioșii, care, deși plătesc întreg, ba nu vor castraveți murați, ba fără vreun sos anume.
Au ajuns într-atât de departe, încât unul dintre ei a zbierat realmente (cu mine de față), la o doamnă de bine care – atenție – trecea grăbită prin fața dughenei. Osama (căci așa se numește), a răcnit către ea, de parcă ăleia i-ar fi scăpat eșarfa sau o cunoștea, iar când aia s-a oprit ca trăznită din ceva ce cu siguranță era o urgență, a-ntrebat-o… dacă nu vrea un șnițel la farfurie!!!
***
[vezi și Registrul Diverse!]
Da.
În sfârșit. Acuma recent mi s-a făcut poftă de ceva grețoșenie de p-acolo și aveam bani ficși pentru ea. Intru în tremnița pierzaniei, dar când să o cer (că-ți zice înainte cât e, dragă, să știe dacă te încadrezi, nu să-i faci pagubă și să-i dai banii înainte să se apuce sclavele), remarc nu neapărat suprins că, desigur, s-a scumpit. Cu 1 leu.
Probabil găsiseră babele rivale vreo eroare juridică, prin care puteau să dea, eventual scutite de oareșcâteva impozite, ceva mai lesne decât ei, asigurându-și o creștere pe termen mediu și lung, cu speranța unei vânzări în număr de unități totale mai rotund. Și nu se admitea o asemenea obrăznicie, ei în mod logic trebuiau să recupereze. Bun.
Dat fiind că eram mușteriu loial, nu că asta ar avea neapărat vreo însemnătate morală pentru șerpii ăștia crescuți la țâța mea, de care acum mă mușcau cu sete, îmi permit să îl întreb dacă poate să îmi dea mâncarea, ca eu să revin într-o neîndoioasă dată ulterioară, tot cu același scop de a-i face consumație, când să-i dau și datoria de acum.
Mintiuca lui precisă nu era programată pentru o asemenea dilemă: deci ori să nu accepte rămășagul și, pe cale de consecință, să nu ia nimic; ori să ia ceva, dar nu tot. Mai-mai să înțepenească. Mi-am interzis să-mi scape și măcar o minimă sugestie telepatică. Am vrut să îl văd restartându-se succesiv. Până când – stupoare! – a acceptat.
Am zâmbit transpirat, cât eu am plusat conglomeratul final cu tot s-a putut îndesa. Iar de atunci: nu am mai dat p-acolo!
Decât. O. Dată: să îi dau datoria. Dintr-o bancnotă bine păstrată de 500 de roni. Oh, viață prea crudă, n-avea rest. Plăăăhăhăhăhăhăhăhă. Boule!
Am schimbat această plăcere sadică pe faptul că într-adevăr e cea mai bună șaormerie din zonă. Și prefer să o abandonez și să nu mă mai duc! Feci! Să regrete leul ăla până îi trebuie măcar un transplant, atât lui, precum și ăluilalt, când are curajul să îi povestească.
***
Cât despre amicul nostru comun, Andrei Palatkas, care a pierdut umilitor pariul acela de pe Jeg… m-a rugat să apar, dimpreună cu Pamfil, firește, pentru Booha (atât bar și site, cât și loc de pelerinaj sau alte funcționalități cu care este înzestrat) în batjocorirea vizuală a unui șlagăr în derulare prin discotecile tineretului de azi, fapt pe care l-am și întreprins. Aparent, trebuia să-l înlocuiesc pe Kanye West, din clipul original.
Deci yo, Biblel, I’m really happy for you, I’m ‘a let you finish but…
inainte sa se apuce sClavele… vezi acolo.
nu stie despre ce vorbesti.
Nu văd nimic! Respectiv – exact.
Băi, se ştie şi pe la Bucale ce e ăla ABC. Doar că acum îi zice MIC.RO, atîta tot.
Şi nu înţeleg ce ai avut cu biata femeie. Ai auzit că vrea şi ea “o doză de ceva“ ?
deci foarte tare.
totusi.
fara mitzy n-are sens.
unde esti, fah ?
ce inseamna feci?
la bacanie i se zice bolta de catre regateni in viziunea zalauanului?
si de ce nu te duci cu inca un leu lipsa sa mai mananci o saorma? si dupa aia tot asa.
constat ca nu ai pus dintru inceput motto. o sa pui motto la later edit sau la update?
Figuri emblematice ale Clujului. Persoană juridică – Booha și persoană fizică neautorizată – Darius Groza, alături de prezența exclusivă a lui Victor Babeș care cu toții știm a cui aparține strada, undeva pe dreapta cum vii dinspre hașdeu chiar după Marty cafe. N-ai avea pe altundeva să vii că babeșu e cu sens unic.
M-a făcut mândru că-s în Cluj. Stela Popescu!
OUG: sa faca bube pe puta si sa-i deie Dumnezeu 1.0 s-o arza care n-o face o cat de mica batjocura de barbra. n-ai viral cum o mucesti pe barbra, nu existi in online.
Singurul lucru cu care am ramas dupa ce am citit toate asteaaaa, e o pofta incredibila de Shaorma, care in Mures nu se prea gaseste la standarde acceptabile de calitate. 🙁
nu se scrie gheşeft?
am remarcat si o virgula interesanta.
“Într-un monopol care părea de neştirbit, au venit ăştia cu două angajate probabil pe resturi…”
Aşa… te-nşeli.
remarcam si alte virgule :
“Când primul supraveghează cu mâna lui încasările, pesemne al doilea păzeşte hârtia igienică de la budă…”
continuam?
Da. Vă rog.
ce o fi insemnand “Uar”?
“Uar de atunci: nu am mai dat p-acolo!”
Aici nu ştiu la ce te-oi fi referind.
bai predicativule. de ce nu te muti tu cu totu’ pe feisbuc? acolo ai mai multi prieteni. si poti sa spui la tata lumea ca mirmen ca nu te mai iubeste si primesti laicuri cu furca.
de “pişcină” ai auzit?
Feci ,inseamna veci,probabil…Mie-mi place textu,mai putin patronii aia…
Ce am remarcat personal: Darius are accent. Dintre toţi numai el. Cum poţi să pronunţi “Stela Popescu” cu accent? Cum?
e predicativ. asa pune el accentul, virgulele si chiar asa si priveste. nu zic ca e gresit, zic doar ca e bizar. o fi facut sex si de la asta i se trage.
Văd că și aici valuta noastră forte, leul, s-a transformat. În ce? În ron. Explică Darius, cum de tu ai roni în buzunare. Și încă 500.
Vezi c-ai scris greşit fist fund.
Pentru că am fost apelat în limbi străine, am să răspund tot într-o străină de portugheză ca pe băltoaca haznatică…
…compadi mané eu preciso lhe dize a sua muíe não que nada com você cuidado compadi o senhor ta enganado a sua muíe tem vários rabichado cuidado compadi cuidado com ela mais do que depressa o senhor tem que largar dela….
dessa muié larga
Altfel Pamfil a fost meseriaş.
Ceea ce am şi semnalat, adică “Pamfil a fost meseriaş”.
http://giconet.blogspot.com/2011/02/senzational-megastarul-pamfil-intr-o.html
roxi, a venit un tovaras, concitadin de-al tau, in bucuresti si l-am dus la cea mai buna shaoarma existenta in lume si a refuzat. adica a luat toata lumea numai el nu. CEA MAI BUNA DIN LUME! de berbecut, sos de curry ceva magnific, nici nu stiu cum s-o povestesc astfel incat sa-i fac dreptate. ciudat, nu?
unde e shaoarma asta de berbecut in bucuresti, ca eu nu vazut-am picior de berbecut in sharomele capitaliste..pardon, din capitala, ca sa nu amestecam umpluturile 😀
tovarasu’ asta al tau s-a ales acu’ ceva timp cu o toxiinfectie crunta din cauza carnii de berbecut.
asa ca shaorma merge doar dupa consumarea unei anumite cantitati de alcool in prealabil.cantitate suficient de consistenta incat sa nu-mi mai pese.
da’ am avut placerea sa mancam de la dristor ,cu alta ocazie.doar ca erai prea machit sa-ti amintesti.
Păi dacă a mâncat berbecuţul… Toată lumea ştie că berbecuţii sunt pentru plecat în Siria. Beheheeeeheheeee. Mai nou în berbecuţi se pun microfoane. Dacă te repezi şi mănânci din ei, cad greu la stomac din cauza microfoniei. Nu este deci toxiinfecţie alimentară, este o problemă de virus la softul introdus în gălbeaza modificată genetic astfel încât să transmită codurile CNP scanat de pe CIP-ul cărţii de identitate pentru cei ce trec graniţa transatlantică mascaţi cu căciulă d’astrahan.
Felicitari. E foarte tare Stela Popescu.
Bibli,au si virusii un rol,nu? :))
Sinistra mini-Stela.
Reamintesc: vezi c-ai scris greşit fist fund.
Unde?
🙂 Loooool ! You made my day, dacă pot ca să mă iesprim în acest hal.
@ virusverbalis
Sigur că da, un rol de vedetă.
Da un film ceva nu vedem şi noi?
mi se parea mie ca epo n-ar fi pizda :)) da’ zi tu cum te-ar mai fute handralaii astia de pe acilea. care dristor sugi, ca tin minte, da’ nu se compara. aia a fost solutie de avarie.
aia de berbecut e la genin, pe strada cu spitalul de urgenta, 20-30 m mai sus.
Ete plici, Dristor în sus, Dristor în jos. Stau la doi paşi de ei dar în ultima vreme acolo e mai mult legendă decît realitate.
Dacă vreau una bună am două soluţii:
1. La Rondul Coşbuc. Cine ştie, cunoaşte.
2. Mi-o fac singur, la mine acasă. Nu vă grăbiţi să râdeţi, mai bine încercaţi. Merită.
Acum m-a lovit o realitate terifiantă. Despre mine nu a scris nimeni nici un cântec, nici o carte, nici o poezie, nici măcar un film… Nu am să las drept bunuri după moarte, decât o flatulenţă cu insipide şoapte.
Despre mâncare ecologică şi vegetariană nu vorbeşte nimeni? Numai la carne vă e mintea. Vă propun o săptămână de detoxifiere cu legume şi fructe. Nu vă grăbiţi să râdeţi, mai bine încercaţi. Merită.
Mitzi, legume cu carne si sos de mere..Care ecologica?Vorbe,vorbe imi cazura doo plombe…I-auzi,shaorma..S-o tuf!
Bibli,ar merge un film..De ne da Darius voie…
eu iti recomand castraveti mitzulic. aia nu ingrasa. nu cornichon. concombre mitzulic. te unge la lingurica si au si putine calorii. te detoxifiezi garantat. iti trebuie unu’ singur. sa vezi ce bine te simti detoxifiata.
toad’, eşti subliminal. Te simt. Ai grije!
ma, cum vorbeste unu’ frumos cu tine cum ii dai cu lingau. si dupa aia plangi ca te abuzeaza toti golanii. pai, noah, iti zic “fa mitzoaso (de la mitzy)” de acuma daca vrei.
Dar nu îţi făceam ce zici tu. Din contră, am fost foarte diplomată. Mult mai drăguţă decât meriţi. Şi poţi să-mi zici cum te face fericit. În limita bunului simţ, bineînţeles. Puteai şi tu să înţelegi că din moment ce îmi plac legumele mănânc şi castraveţi. Păi nu?
Moştenirea lui Bibli cine o ia? Eu una nu mă pricep la versuri ca să fiu demnă.
Un film descoperit de Chinezu…
http://www.youtube.com/watch?v=JM1lXAFdwsE
…dedicaţie pentru pierzătorul de timp Groza.
Şi acum varianta bucolică…
http://www.youtube.com/watch?v=7qPqNFB_eVw&NR=1
Pai nea toaderica, manca-i-as gainile din ograda pariziana, cred ca vruse sa zica ca castravetii se pot manca si cu pizda.